9 Octombrie – Atmosfera si scena
10 Octombrie – KFT si Sistem
11 Octombrie – Anna Lesko, Voltaj, focuri de artificii
Lord’s Club, Bogdan şi Verena, de Bogdan Dragoş, după Mihai Eminescu, regia Ioan Ardeal Ieremia
Update Galerie 2: concert in aer liber Sibiu (Ansamblul Cindrelul-Junii Sibiului), Salaj, (Ansamblul Porolissum)
Libraria Gutenberg din Oradea a devenit neîncăpătoare, în seara zilei de 24 septembrie, pentru orădenii dornici să participe la conferința de lansare a romanului Cartea Șoaptelor de omul politic și scriitorul armean Varujan Vosganian.
Alaiul ce-l însoțea pe autor și-a facut apariția cu 10 minute mai devreme decât ora 19 la care era programată începerea lansării, dându-le ocazia jurnaliștilor și bloggerilor prezenți de a-i adresa câteva întrebari scriitorului, mai mult sau mai puțin legate de cartea dumnealui.
Romanul, ce tratează subiectul colectivității armene, un fel de bildungsroman ce prezintă cultura armeană, a avut trecere printre cei prezenți la mica lasare. Am văzut oameni entuziasmați de istoria unui popor ce a renăscut din propria cenușă, asemenea păsării Pheonix, oameni care ascultau cu patimă, asemenea unui om credincios, cuvintele prezentatorilor. Ion Simuț a prezentat romanul drept o „o carte a unei mari responsabilități”, remarcând faptul că Varujan Vosganian își reprimă literaturizarea. Orădeanul a îndrăznit chiar să compare Cartea Șoaptelor cu Orbitor, trilogia românească a cunoscutului autor Mircea Cărtărescu.
Autorul armean aduce cititorului o imagine străveche, cea a bunicului Garabet, reușind totodată să scrie o „confesiune a scriitorului care nu face literatură ci reinventează istoria unei comunități, dă valoare tradiției unei societăți profund afectată de istorie: tradiția armeană”.
Ioan Moldovan, redactorul șef al revistei de cultură Familia, consideră că romanul ce descrie societatea armeană nu poate fi încadrat într-un gen anume, având o ”geneză îndelungată, dificilă și complicată. Este un document al istoriei unui neam, de fapt e cartea unui neam care are un destin în istorie”. Poetul observă asemănarea cu lucrarea lui Amos Oz, ”Poveste despre dragoste și întuneric”, prin prisma unei istoriilor tragice a două popoare asuprite: armenii și evreii.
click pe poza pentru galeria de imagini
Articol scris de Liliana Ianculescu.
