2. http://www.youtube.com/watch?v=po7RjGDSCOM
3. http://www.youtube.com/watch?v=iv6odC1o19s

Artificii:

Luni, 5 octombrie
19:00 Lord’s Club, Teatrul Naţional Timişoara, Bogdan şi Verena, de Bogdan Dragoş,  după Mihai Eminescu, regia Ioan Ardeal Ieremia
21:00 Club Escape, Teatrul Joint Bucureşti, Pam Pam, după Constantin Tănase, regia George Constantinescu

Marţi, 6 octombrie
19:00 Clubul No Problem, Teatrul Naţional Târgu Mureş, Campionatul de improvizaţie – spectacol interactiv de improvizaţie pe teme date de public
21:30 Club Escape, Experiment. Teatru. Clandestin. Sfârşitul concertului, de Nina Cassian, regia Sebastian Bărbălan

Miercuri, 7 octombrie
19:00 Cafeneaua Astoria, Cafenea literară la  început de secol XX, Organizatori: revista Varad, Trupa Szigligeti Oradea şi Kiss Studio (spectacol lb. maghiară), Sponsori Expo Varadinum şi European Drinks
19:00 Club Escape, Teatrul G.A. Petculescu Reşiţa, Who’s the Master, Who’s the Dog, după Matei Vişniec, regia Dan Vasile
21:00 Club Escape, Teatrul Independent Ararart Baia Mare, Gunoierul, de Mimi Brănescu, regia Claudiu Pintican

Joi, 8 octombrie
14:00 Strada Republicii-Corso, Facultatea de Teatru Spiru Haret Bucureşti, Teatru de stradă Statui Vivante
19:00 Louis Cafe, Vetesi Nandor, Cluj Napoca, Glasul tobelor în noapte, de Bertold Brecht
21:00 Old Mill, Facultatea de Teatru Spiru Haret Bucureşti, Show de improvizaţie

Vineri, 9 octombrie
19:00 Cafeneaua Astoria, Revista Familia, Cafenea literară Radu Enescu, scenariu de Ioan Moldovan şi Mircea Chirilă
19:30 Chanson Cafe, Experiment. Teatru. Clandestin. Sfârşit de partidă, de Samuel Beckett
21:00 Club Escape, Teatrul George Ciprian Buzău, Mici crime conjugale, de Eric Emmanuel Schmitt, regia Silvia Dumitriu

Sâmbătă, 10 octombrie
18:00 Teatrul Arcadia, Cerere în căsătorie fără Cehov, de Cornel Udrea, regia Sebastian Lupu
18:00 Strada Republicii, Piaţa Unirii, Compania Teatru de Stradă Girafele din Debrecen, Atenţie înaltă tensiune
20:00 Blue Monday, Teatrul Nottara Bucureşti, Romanţioşii de Edmond Rostand, regia Alexandru Dumitru Mâzgăreanu.

Update Galerie 2:  concert in aer liber Sibiu (Ansamblul Cindrelul-Junii Sibiului), Salaj, (Ansamblul Porolissum)

Dansuri sportive cu sala plina

260 de imagini in galerie

Alaiul ce-l însoțea pe autor și-a facut apariția cu 10 minute mai devreme decât ora 19 la care era programată începerea lansării, dându-le ocazia jurnaliștilor și bloggerilor prezenți de a-i adresa câteva întrebari scriitorului, mai mult sau mai puțin legate de cartea dumnealui.

Romanul, ce tratează subiectul colectivității armene, un fel de bildungsroman ce prezintă cultura armeană, a avut trecere printre cei prezenți la mica lasare. Am văzut oameni entuziasmați de istoria unui popor ce a renăscut din propria cenușă, asemenea păsării Pheonix, oameni care ascultau cu patimă, asemenea unui om credincios, cuvintele prezentatorilor. Ion Simuț a prezentat romanul drept o „o carte a unei mari responsabilități”, remarcând faptul că Varujan Vosganian își reprimă literaturizarea. Orădeanul a îndrăznit chiar să compare Cartea Șoaptelor cu Orbitor, trilogia românească a cunoscutului autor Mircea Cărtărescu.

Autorul armean aduce cititorului o imagine străveche, cea a bunicului Garabet, reușind totodată să scrie o „confesiune a scriitorului care nu face literatură ci reinventează istoria unei comunități, dă valoare tradiției unei societăți profund afectată de istorie: tradiția armeană”.

Ioan Moldovan, redactorul șef al revistei de cultură Familia, consideră că romanul ce descrie societatea armeană nu poate fi încadrat într-un gen anume, având o ”geneză îndelungată, dificilă și complicată. Este un document al istoriei unui neam, de fapt e cartea unui neam care are un destin în istorie”. Poetul observă asemănarea cu lucrarea lui Amos Oz, ”Poveste despre dragoste și întuneric”, prin prisma unei istoriilor tragice a două popoare asuprite: armenii și evreii.

click pe poza pentru galeria de imagini

Articol scris de Liliana Ianculescu.

Invitaţi: Nicolae Breban
Laurian Stănchescu

Moderatori: Ion Simuţ
Ioan Moldovan

Istoria convoaielor interminabile de surghiuniţi în Cercurile Morţii, în deşertul Deir-ez-Zor, istoria genocidului din 1915 împotriva armenilor, istoria armenilor care au luat drumul exilului îşi află în paginile din Cartea şoaptelor de Varujan Vosganian o ilustrare cu adevărat răvăşitoare.

Cartea şoaptelor începe într-un registru pitoresc, pe o străduţă armenească din Focşaniul anilor ’50 ai secolului trecut, printre aburii cafelei proaspăt prăjite şi miresmele din cămara bunicii Armenuhi, printre bucoavnele şi fotografiile bunicului Garabet.

„Bătrânii armeni ai copilăriei” lui Varujan Vosganian nu au de istorisit întâmplări delectabile, ci fapte de-a dreptul neliniştitoare. Povestind, ei încearcă să se despovăreze de o traumă – a lor şi a predecesorilor.

Nicolae Manolescu spune despre Cartea şoaptelor că este „carte ieşită din comun, nici numai memorialistică, nici numai ficţiune, cu câte ceva din amândouă, şi deopotrivă extraordinară prin modul în care ţese pe canavaua istoriei numeroase destine individuale. Bogată, variată, palpitantă, cartea nu se poate lăsa din mână, pentru arta de povestitor pe care autorul o dovedeşte ca şi pentru interesul documentar al reconstituirii unei istorii tragice.”

Scriitorul Ştefan Agopian consideră că „ scriind acest roman, Varujan Vosganian a câştigat un pariu pe care l-a pus cu el însuşi. Şi, sunt sigur, va câştiga şi pariul cu viitorii lui cititori.”

„Cititorii acestei cărţi – care se deschide cu o evocare cuminte şi caldă a comunităţii armenilor din Focşani văzuţi prin ochii unui copil – vor constata cu uimire că, de la o pagina la alta, ea îţi lărgeşte câmpul vizual şi, populându-se cu sute de personaje memorabile, se transformă într-o extraordinară frescă bântuită de sentimentul tragic al istoriei. Poetul Varujan Vosganian (puţin cunoscut ca atare) o va învălui în pâclele timpului, o va înfiora liric şi îi va dărui mișcare şi măreţie epică. Încât nu e exclus ca această Carte a şoaptelor, care îşi începe acum drumul spre glorie, să fie aşezată, într-un viitor nu prea îndepărtat, printre textele identitare ale poporului armean.” (Eugen Negrici)

Primele date din această scurtă biografie se regăsesc chiar în Cartea şoaptelor. Varujan Vosganian s-a născut la Craiova, la 25 iulie 1958. Copilăria şi adolescenţa şi le-a petrecut la Focşani. A absolvit Liceul „Alexandru Ioan Cuza” din Focşani, apoi Facultatea de Comerţ a Academiei de Studii Economice şi Facultatea de Matematică a Universităţii Bucureşti. Este preşedintele Uniunii Armenilor din Romania şi vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor. Este senator de Iaşi şi între decembrie 2006 şi decembrie 2008 a fost ministru al Economiei şi al Finanţelor. Lucrările sale includ trei volume de poezie – Şamanul albastru (1994), Ochiul cel alb al reginei (2001), Iisus cu o mie de braţe (2005) –, precum şi volumul de nuvele Statuia comandorului (1994), pentru care a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti.

Eveniment organizat de Librăria Gutenberg şi Asociaţia Caritas Eparhial Oradea.